L.A.

Acum ceva vreme am fost nevoit sa dau o fuga pana in Los Angeles la consulatul romanesc pentru a-mi schimba pasaportul. Am mai mers cu un prieten, tot albanez, ca el stia unde e consulatul. Ajungem seara si ne cazam la o alta albaneza, ca asa sunt albanezii: de treaba, se ajuta intre ei si sunt peste tot. Dimineata m-am trezit si din obisnuinta ma uit pe geam. Am fost surprins sa vad protocali in spatele complexului de apartamente. As fi bagat un suc natural de portocale. Dimineata o luam spre consulat. Numai ca nu am luat in calcul traficul de dimineata de pe autostrada. Se mergea bara la bara, pe 4 benzi. Si asa ca melcul, am mers cam 40 de minute. Tot ca melcul se miscau si cei de la consulat. Te duceai la ghiseu, iti dadea un formular de completat, luai loc, il completai, apoi iar te duceai la ghiseul. Normal ca stateai la coada ca mai erau si alti romani cu probleme. Si uite asa cu pipeta iti dadea totul. Pai da-mi, omule, toate actele odata sa nu stau de fiecare data la coada pentru un formular. Oricum a trecut o ora si ceva pana am rezolvat tot, adica o treaba ce era de facut in 10 minute maxim. Asa romaneste.

Ne-am mai plimbat noi prin LA si apoi romanca la care stateam, fiindca era vineri, a zis ca ne scoate cu inca o prietena la un club: Fox Fire. Ea de fapt statea in Anaheim, la 5 minute de Disney si nu in LA. Dam sa plecam din apartament. Eu si cu celalalt albanez, coboram primii, lejeri, relaxati cu mainile in buzunar. Cand deodata se opreste o masina de politie, pune farurile pe noi si zice: “Put your hands in the air. Let me see your hands!”. Eu stiam ca e la moda hitul “Put your hands up for Detroit”, dar aici eram pe west coast. Sa-l fii intereze sa vada daca mi-am taiat unghile sau daca am lipsa de calciu? Asta mai lipsea. Ca apoi te oprea politia pe strada sa vada daca te speli pe dinti, daca folosesti after shave sau daca ai hainele calcate si daca se asorteaza sau daca mananci echilibrat si mai ales organic. E, m-am linistit ca nu era asta. Am ridicat mainele a vazut ca nu avem nimic si s-a suit in masina si a plecat. Numai de discoteca nu iti mai ardea dupa ce ai fost in fata "reflectoarelor".

Si totusi am mers la Fox Fire. Lume la intrare, coada, opreste masina in fata, ne dam jos si nici nu inchid bine usa ca un bodyguard imi zice ca daca nu am camasa nu ma lasa sa intru. Adica mai bine zis, trebuia sa am gatul acoperit. Majoritatea cluburilor au un cod de imbracaminte (dress code) si daca nu esti imbracat adecvat (cu pantofi si tricou mulat (La familia)) nu te lasa. Solutia a fost gasita imediat. Una din fete mi-a dat paltonul ei de piele. Insa gatul tot dezvelit il aveam. Am incercat eu sa imi ridic gulerul de la palton insa din nou solutia a fost gasita printr-un sal. Deci aratam cat se poate de homosexual. Cu parpalac de piele negru de femeie aproape pana in pamant si mulat pe corp si cu fular negru pufos. Am zis ca asta e numai la intrare, insa nici vorba si inauntru tot asa a trebuit sa stau.

Clubul destul de fain cu formatie cu terasa unde puteai sa iesi afara sa mai iei o gura de aer. Si iesim noi afara si una din fete intra in vorba cu un tip negru chel. Si ala ne explica noua ca e ziua lui si ca toata terasa a inchiriat-o el si ca are multi invitati si apoi a intrebat-o daca stie cine e el. Tipa i-a raspuns sincer si direct si putin surprinsa ca nu stie cine e. Atunci ala m-a prins de brat si razand mi-a zis: “She doesn’t watch football”. Am vrut sa ii zic: “Neither do I” si ca pe cand eu ridicam tribunele in picioare, el zicea: “mama cut pu”.

Intram inauntru sa dansam. Formatia canta fain, insa membrii ei nu aflasera ca miscarea flower-power, hippie se terminase. De parca eu nu eram cel mai in masura sa vorbesc. Eu cu parpalacul meu negru si cu fularul meu pufos. M-am distrat cand l-am mai vazut pe unul tot asa cu geaca de piele a prietenei sale. Macar nu eram singurul.

La ora 2 se aprinde becul si gata. S-a inchis pravalia. Nu stiam ce se intampla, insa apoi am aflat ca majoritatea cluburilor la 2 se inchid. Doar cele after hour raman deschise. Plecam din club si ne oprim la un restaurant sa mancam. Toata lumea ce era in discoteca, acum era in restaurant. Cred ca 70%. Cred ca era un fel de Speed, dupa ce ieseam din Euphoria acolo poposeam sa ne tragem sufletul.

A doua zi ne-am mai plimbat un pic prin LA. Se aseamana un pic cu Romania: drumuri mai inguste, cateva gropi, crapaturi in sosele si mai vedeai lume pe strada. Am tinut neaparat sa ma duc pe bulevardul vedetelor. Aici am ramas dezamagit. Vorba lui Skila: “parca esti la Caracal”. Si nici macar nu am fost la Caracal, dar cred ca nu e grozav.